Te Reo Matatini

kōrero kiritūrā

third person narrative

tūingoa

WHAKAMĀRAMA

I tēnei momo, kāore te kaikōrero me te kaiwhakarongo, te kaituhi me te kaipānui rānei, e whai tūranga i roto i ngā kōrero. Ka mātua whakamahia ngā tūkapi pērā i te 'ia', i te 'rāua' me te 'rātou', me ngā pūriro pēnei i te 'tana', i te 'tō rāua', me te 'ā rātou'.

In this form, the speaker and listener, or the writer and reader do not have a position within the text. Pronouns such as 'ia', 'rāua' and 'rātou' are primarily used, as are the possessives such as 'tana', 'tō rāua', and 'ā rātou'.

Tauira KŌrero

He aha ngā kupu e mātua kitea ana i te kōrero kiritūrā?

He kōrero kiritūrā te pūrongo, ka tika hoki tērā momo reo mō te pūrongo.

He rerekē te wairua o te kōrero kiritūnei me te wairua o te kōrero kiritūrā.

WhakamĀrama Āpitihanga

Hei tauira o te kōrero kiritūrā i te pakimaero:

  • Ka titiro a Mere ki a Mihiroa. Ahakoa ko Mihiroa te pōtiki o te kapa, arā te ngākau hihiko me te ranga wairua o te kōtiro nei ki tōna kapa haupoi.*

Hei tauira o te kōrero kiritūrā i te whakataukī:

  • Whatungarongaro te tangata, toitū te whenua.

*He rārangi nō te pukapuka Mihiroa, nā Peti Nohotima i tuhi, nā He Kupenga Hao i te Reo i whakaputa i te tau 2008 (wh.72). 

Takenga Mai

kiri - person

tū - position

rā - indicating location some distance away from the speaker and listener

Tauira KŌrero

He aha ngā kupu e mātua kitea ana i te kōrero kiritūrā?

He kōrero kiritūrā te pūrongo, ka tika hoki tērā momo reo mō te pūrongo.

He rerekē te wairua o te kōrero kiritūnei me te wairua o te kōrero kiritūrā.

WhakamĀrama Āpitihanga